„Criticând oameni din 1987” revine

Cineva m-a sfătuit recent să îmi fac blog, neștiind în timp ce îmi oferea acest sfat că am mai avut unul - acum foarte mulți ani - pe care îmi așterneam gândurile, fiind pe atunci foarte îndrăgostită și la începutul unei relații frumoase. Care și acum este frumoasă, nu mă înțelegeți greșit. 

Mi-am amintit mai devreme ceva, pe când mă uitam pe fereastră la tinerii părinți din cartier în timp ce își plimbau copiii. Oamenii fac lucruri nesăbuite uneori, că suntem oameni, nu? Mai și greșim. Important este să învățăm ceva din propriile greșeli. Și am zis așa, din senin, să fac un mic top al lucrurilor stupide pe care oamenii mi le-au spus în diferite etape ale vieții mele (poate neștiind că sunt stupide și nelalocul lor sau poate crezând în cuvintele lor atât de tare, că ajunseseră să le și creadă). 

Lista este deschisă în continuare, pentru că oricând poate să apară cineva în viața mea și să o îmbogățească cu o paletă nouă de cuvinte ca o nucă într-un perete proaspăt zugrăvit. Însă eu nu o să mă supăr, pentru că îmi plac cuvintele, chiar și atunci când ele sunt rostite într-un context total greșit sau sunt spuse dintr-o curiozitate nevinovată. 

1. „Ești măritată?” 

Nu avea cum să nu intre în top, pentru că este inegalabilă. Mi s-a părut la acel moment total nepotrivită întrebarea - și încă mai consider fraza asta number one. Să vă zic și contextul: acum doi ani, acasă la părinții mei, în ziua înmormântării tatălui meu. O rudă nu foarte apropiată, pe care nu o mai văzusem de ani de zile, mă vede și intră în vorbă cu mine. Și ce poate să o intereseze? Statusul meu marital. Frumos. De atunci păstrez în sufletul meu acest „aha moment” plin de culoare... Negru, evident, pentru că eram în doliu. 

2. „X (fostul iubit) o să ne invite la nunta lui?” 

Sper să nu se supere cumnata mea când o să citească postarea asta. Este prea funny ca să nu o includ în top. Îmi amintesc un moment din vara lui 2013, când tocmai ce ieșisem dintr-o relație foarte lungă. Iubitul meu mă părăsise (voi trata acest subiect suculent într-o altă postare, probabil), iar într-una din vizite cumnata mea m-a întrebat, făcând referire la faptul că eu venisem împreună cu X la nunta ei, dacă nu cumva fostul meu are de gând să îi invite la nunta lui. Sinceră să fiu, nu m-am gândit la acel lucru până atunci și nici nu îmi păsa. A fost o întrebare grea, recunosc. 

3. „Și eu vreau să ne vedem mai des”

Asta este o clasică, vă zic! E mai ceva decât „Nu ești tu de vină, eu sunt de vină”. Să trec la subiect. Un an mai târziu de la despărțirea de X de la punctul 2. Ieșisem de câteva ori la întâlnire cu un om nu tocmai bun și cu un suflet și mai puțin bun. Asta aveam să descopăr la scurt timp. 

E interesant de observat ce tâmpenii spun unii pe gură, doar ca să iasă basma curată dintr-o situație. Am ieșit de câteva ori în oraș, ba chiar l-am lăsat să îmi bea cafeaua, să folosească aragazul și să fumeze în bucătărie, ba chiar avusesem tupeul să îi prezint și doi prieteni buni (un cuplu care astăzi nu mai e cuplu). Iar în secunda în care m-a luat gura pe dinainte să îi spun că aș vrea să ne vedem mai des îmi răspunde „Și eu vreau”. OK, am crezut-o, ce pot să spun? Eram tânără și neliniștită. A fost atât de drăguț, că s-a oferit să îi ducă pe prietenii mei acasă, cu mașina, pentru că era în drumul lui. Din ziua aia nici că l-am mai văzut. Și nici la telefon nu a mai răspuns. Pe scurt, fiecare a mers mai departe.

Later edit: Am omis o regulă de aur în activitatea pe bloguri, și anume nu am făcut o invitație către cititorii acestui blog, așa că o fac acum. Care este cel mai stupid sau plasat aiurea comentariu pe care ți l-a făcut vreodată cineva, prieten sau rudă?

Sursa imaginii: Markus Winkler pe Unsplash